Astăzi este una din acele zile în care aş putea să ţip cât mă ţin plămânii că “MI S-A LUAT!”. Şi când aş rămâne fără aer, aş lua o gură sănătoasă şi aş ţipa iar şi iar şi iar. Pentru că mi s-a luat de 1000 de certuri, de oale sparte în cap pe nedrept, de suprareacţionări pentru un nimic, de vorbe aruncate aiurea, de oameni care nu sunt în stare să tacă şi să asculte dracu ce li se zice, de oameni care chit că ascultă, înţeleg numai ce vor. Şi cel mai mult mi s-a luat de consecinţele acestor acţiuni şi anume dureri de cap, de stomac, greaţă, ameţeli, nopţi nedormite care duc la glezne scrântite când ameţesc şi cad, nervi, stres, şi lista poate continua. Dar oricum, ce contează cum mă simt? Atâta timp cât sunt aici ca sac de box şi încă pot să duc, nimic altceva nu contează.
Till next time…
SyryuS
January 15, 2012 at 2:01 am
Andreea…nan kuru nai sah…
Stiu ca pui multe la suflet si te stresezi din alte multe.
Dar is si multe de care sa te bucuri. Fa-ti o lista si pune-o undeva s-o vezi ca sa stii ca merita sa rabzi toate alea ca o sa fie ceva bun dupa.
Eu sper ca o sa fie.
And although we don’t talk much, i’m here.
*hugs*