Mijloacele de transport ( part II )

…pentru ca nu am mai scris de ceva timp, nu ca nu as avea materiale, dar nu am timp. Traind in Bucuresti, vad ceva nou in fiecare zi, fie ca vreau fie ca nu vreau.

Acum ceva zile ma indreptam spre casa ( asta fac mereu, da acum ceva zile s-a intamplat ceva demn de mentionat care se poate aplica si celorlalte zile ). Am urcat la Romana cu chiu cu vai, facandu-mi loc printre masa de oameni care incercau sa se urce inaintea tuturor, ca doar de, autobuzul ala era un salas al locurilor libere iar babele din batalionul ‘nspe erau primele la dat cu coate si calcat in picioare. Ce razboi mondial? Urcatul in autobuz se poate dovedi la fel de periculos. Revenind. Dau sa urc, sunt impinsa inapoi de baba X care imi baga fundul apoi in fata comentand ca nu o ajut sa se urce. Am reusit totusi sa urc din a doua incercare, fara blocaje sau babe. In autobuz, aglomerat, miroase, lume multa, prea multa. Incerc sa ma duc mai spre mijloc, avand in vedere ca aveam de mers ceva statii bune si incurcam lumea daca stateam acolo laga usa, reusesc sa ajung undeva in apropiere de locul dorit cand imi iese in cale  obstacolul superm. O baba. Baba care reusise prin simplu fapt ca era baba sa faca in jurul ei un loc in care ar incapea inca 3 sau 4 persoane ( see other entry for details ). Evident, pentru cat de aglomerat era acel autobuz, spatiul din jurul babei era esential pentru mine si restul calatorilor. Insa fiind baba, si eu stiind ce as putea sa patesc am stat departe. Brusc, soferul pune o frana si alunec un pic in fata pana sa apuc sa ma prind de bara sa nu cad peste baba de tot, dar am intrat in spatiul minat. Imi cer scuze daca am lovit-o, da nu a fost vina mea, bla bla bla, soferul, masini…credeam ca ma asculta, avand in vedere ca nu zicea nimic, dar apoi cand ma uit la bine baba bolborosea ceva…ceva ce aveam sa aflu in aproximativ cateva secunde de cand s-a uitat la mine. A deschis gura si a lasat sa iasa o serie de injuraturi de i-ar face si pe cei mai smecherasi dintre noi sa intre sub pat de rusine si sa se lase de meserie. Am indraznit sa o ating, am cazut peste ea si era sa ii rup mana, eu cu toata greutatea mea de adolescent teribilist care nu am rusine de oamenii din jur si de sentimentele lor ( ce legatura aveau sentimentele cu frana soferului? ), pramatie de copil cu cine m-a facut. Am stat si am ascultat baba timp de cam 2 sau 3 minute, sincer acum, cine sta sa se uite la ceas cand ai un asa spectacol in fata ochiilor, pana sa incep sa ma retrag. Limabjul meu de “copil crescut la tara” cum am fost denumita ( nascuta si botezata in Bucuresti, asta daca nu m-au mintit parintii tot timpul asta ) nu se putea compara cu asa un DEX al injuraturilor. Mi-am admis infrangerea si m-am resemnat cu gandul ca tineretul poate nu e pierdut. Inca nu stim sa injuram la fel de bine ca unele babe uitate in fata televizorului.

Apropo, deviind de la subiect, babele sunt cele mai predispuse spalatului pe creier. Nu cred ca sunt singura care aude de tspe ori pe zi de la o baba ( baba mea in cazul asta ), ” da la televizor a zis ca ala nu e bun”. Da mamaie, stim cu totii ce se zice la televizor, traim intr-o era in care televizorul a devenit o noua Bilblie, da la fel ca si cu Biblia antica, nu tot ce se zice acolo e adevarat. Am ajuns la concluzia ca daca televizorul ar zice ca nu e bine sa respiri din cauza poluarii, trei sferturi din babele pamantului ar muri de lipsa de aer. Ca asa a zis la televizor.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s