Unde este copilăria?

Citeam ieri pe un forum, un topic despre cărţi. Mi-a sărit în ochi faptul că nu existau cărţi fantasy, SF, steampunk, mă rog, ficion books. De curiozitate apoi, m-am uitat la vârstele celor care au postat. Cei mai multi erau copii între vârstele de 12 – 16 ani.

Acum, nu este locul meu să le zic altora ce să citească sau ce să le placă, însă pentru un copil de 13 ani, Kafka nu mi se pare un autor potrivit. Evident, nu condamn, fiecare citeşte ce vrea în definitiv, numai că toţi de acolo ( copiii mă refer ), mi-au lăsat impresia că citeau genul ăla de cărţi doar pentru a dovedi că sunt mai maturi decât le dictează vârsta. Poate mă înşel…sper că mă înşel, însă impresia generală lăsată  aia a fost.

Personal, nu mă fascinează cărţile axate pe viaţa reală, sau inspirate din anumite evenimente. Nici cele axate pe psihologie. Sunt înconjurată de realitate şi dramă, iar când citesc prefer să mă afund într-un univers fantastic, altul decât cel în care trăiesc. Desigur, am citit Eliade, Rebreanu, Preda, Petrescu, şi mi-au plăcut mult Ion, Ultima noapte de dragoste, întia noapte de război, Patul lui Procust, Pădurea Spânzuraţilor, etc. Nu zic să nu citeşti deloc genul ăla de cărţi, zic doar că nu înţeleg de ce se limitează unii doar la el. Un pic de diversificare nu strică niciodată.

Începusem să vorbesc despre copii. Era o fată care posta numai despre cărţi din genul menţionat mai sus. Avea 13 ani. După cum am menţionat, am impresia că în ziua de azi nimeni nu mai vrea să fie copil, şi vrea să crească şi să se maturizeze mai repede. Cu maturizarea nu am nimic împotrivă, însă maturizarea nu înseamnă să fii anost şi serios mereu. Cred că s-a ajuns la o concepţie greşită despre maturitate. Dacă citeşti cărţi serioase sau cu un context mai greu, nu eşti mai matur. Dacă nu râzi la glume şi stai serios când cei din jurul tău se distrează, nu eşti matur. Eşti doar fraier.

Nu o singură dată am auzit pe stradă sau în autobuz, copii vorbind despre anumite cărţi care erau cu mult peste vârsta lor. Şi se vedea asta pentru că din discuţie reieşea că n-au înteles nimic din ele. Dincolo de stratul exterior al unor cărţi, mai sunt şi anumite întelesuri sau idei care reies, şi dacă nu ai o oarecare experienţă ori cu acele cărţi, ori în viaţă, sau daca nu eşti perspicace, nu ai cum să le prinzi. Şi din punctul meu de vedere, atunci ai citit acea carte cam degeaba.

E trist cum atunci când suntem mici, vrem să creştem, iar când suntem mari şi dăm de greu, vrem sa fim iar copii. Copiii de acum nu mai preţuiesc copilăria aşa cum ar trebui. Innocenţa unui copil e ceea ce îmi lipseşte cel mai mult, şi când văd cum unii se leapădă de ea, mă întristează. Trist este şi faptul că atunci când o să ajungă la o anumită vârstă, or să se uite în urmă şi o să îşi dea seama cât au fost de fraieri.

Till next time…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s